Imi distrugi sufletul si apoi ma iubesti ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Doare.. cand vad ca esti mai schimbator ca o rafala de vant, dar nu pot sa plec. Si daca plec, ma intorc, tot la tine, tot in bratele tale, tot pe tine te vreau.
Am disparut ca sa-mi clarific sentimentele, am sters postari, am vrut sa uit totul, insa am ajuns sa imi doresc sa nu se schimbe nimic.
... Maine vom vorbi. Sa speram ca va fi mai bine. Nu mai suport lacrimile. Nici nu mai am.
Eu inca te iubesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu